Home Dezvoltare Personala

Categorie: Dezvoltare Personala

20aug.

In primul rand, se abordeaza terapia cognitiv comportamentala, ca forma de psihoterapie in scopul identificarii problemelor pornind de la studierea relatiei dintre ganduri, emotie si comportament. Se are in vedere conceptul conform caruia gandurile noastre cu referire la o anumita situatie ne afecteaza felul in care simtim emotional si ne resimtim fizic.

Strategiile terapeutice cuprind si gestionarea regulilor privind igiena somnului. Se iau in consideratie si afectiunile deja descrise, precum si medicatia persoanei care sufera de tulburare de somn.

Tratamentul medicamentos utilizeaza medicamentele sedativ-hipnotice, care pot fi: benzodiazepine (alprozalam, nitrazepam) si non-benzodiazepine (zolpidem), antidepresive cu actiune hipnotica (amitriptilina). Este util ca aceste medicamente sa fie recomanadate pe termen scurt, de 2-4 saptamani.

In scopul tratarii tulburarilor de somn mai exista si metode alternative, precum: administrarea unor suplimente alimentare (melatonina, valeriana, mac, passiflora), acupunctura, meditatie, tehnici de relaxare, masaj, meloterapie, hipnoza etc.

Va recomand sa avem in vedere ca exista putine situatii fara rezolvare iar somnul nu se afla printre acestea. Cu incredere in propriile decizii si cu ajutorul medicinii moderne, va urez sa aveti somnul usor!

Citeste si:
Tipuri de somn
Dereglarile de somn si cauzele acestora

20aug.

Dereglarile somnului pot fi de ordin cantitativ (hipo sau hipersomnii) si calitativ (parasomnia, narcolepsia, apneea in somn).

Insomnia este cea mai frecvent intalnita tulburare de somn. Se refera, atat la calitatea, cat si la durata somnului. Poate exista dificultate la adormire (peste 20-30 de minute) sau treziri nocturne frecvente (minumim 3 astfel de treziri) si dificultatea de a adormi, eventual trezirea matinala, inainte de ora preconizata.

Cauzele insomniei pot fi: stresul (profesional, familial, posttraumatic), anxietatea sau depresia, agitatia psihomotorie de dinainte de somn (stari conflictuale, activitate sportive, altele). Insomnia se mai poate instala la schimbarile ritmului circadian, atunci cand se lucreaza in schimburi sau ture de noapte sau cand se schimba fusul orar (deplasari sau calatorii pe distante mari). Ori cand schimbam domiciliul si ne mutam in anumite zone ale globului, situate din emisfera Nordica, de exemplu.

Mai mult, insomnia poate fi consecinta unor obiceiuri nesanatoase si a nerespectarii regulilor privind igiena somnului. Aici este vorba despre programul zilnic dezorganizat, activitati stimulative desfasurate neinspirat inainte de culcare, conditii ambientale necorespunzatoare inducerii somnului, utilizarea patului pentru alte activitatii inafara odihnei ori participarea la alte activitati precum: jocuri video, emisiuni sau filme TV, petreceri prelungite pana tarziu in noapte.

Insomnia apare si in cazul administrarii anumitor medicamente (efedrina, cofeina, amfetamine, atropina, antiserotoninergice). Insomnia se mai poate instala in cazul consumul de alcool inainte de a merge la culcare, consum exagerat de cafea sau ceai, fumat excesiv, in situatia toxicomaniilor.

Insomnia se poate asocia unor boli psihice (anxietate, depresie, nevroze, psihoze maniaco-depresive) sau diferitelor boli organice sistemice ori ale SNC (tumori, traumatisme). Insoteste si boli infectoase si/sau febrile ori afectiuni endocrine, precum hipertiroidism. Insomnia poate fi in legatura cu anumite afectiuni, precum: astm bronsic, ulcer gastroduodenal, reflux gastroesofagian (BRGE), crize de angor, adenom de prostata, arteriopatie periferica, boli endocrine etc.

Insomniile pot fi de scurta durata sau instalate recent, ori pot fi cronice (dureaza de peste o luna). Exista si insomnia tranzitorie (autointretinuta). Aceasta ultima categorie reprezinta tulburare de comportament si apare din teama ca nu vom adormi, din contextul unui eveniment afectiv generator de stres, inclusiv schimbarea locului de dormit, partenerul care sforaie J

De cele mai multe ori, insomnia este insotita de oboseala diurna, scaderea atentiei, a capacitatii de concentrare si a calitatii de a lua decizii, iritabilitate si alte schimbari comportamentale, somnolenta si scaderea perfomantelor intelectuale sau fizice.

Hipersomnia reprezinta excesul de somn, diferit ca durata si calitate fata de somnul normal. Hipersomnia poate sa insoteasca o serie de afectiuni organice cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, accident vascular cerebral. De asemenea, hipersomnia se mai intalneste si in contextul encefalopatiei hepatice din ciroze, hepatita, tumori hepatice sau in encefalopatia din insuficienta respiratorie restrictiva (de ex din obezitate) sau obstructiva. Pot exista si hipersomnii psihogene. In acelasi timp, nu se exclud nici hipersomniile zise functionale, carora nu li se identifica vreo cauza de suferinta, asociata.

Narcolepsia sau somnul paradoxal reprezinta o forma de hipersomnie functionala sau disomnie fiind o necesitate subita de somn, resimtita pe durata zilei. Atentie ca se poate adormi la volan!

Parasomniile reprezinta o alta categorie a dereglarilor somnului si printre acestea, regasim: somnambulismul, sindromul picioarelor nelinistite, bruxismul, enuresis nocturn.

In literatura de specialitate se mai face referire si la dereglarile ritmului circadian, existand astfel, sindromul fazei de somn intarziata (delayed sleep phase syndrome), sindromul fazei de somn avansata (advanced sleep phase syndrome) sau aritmia circadiana.

Citeste si:
Tipuri de somn
Ce este somnul?
Cum tratam tulburarile de somn

20aug.

Conform manifestarilor clinice si a datelor paraclinice inregistrate la examenul electroencefalografic (EEG), somnul este de doua tipuri: REM (rapid eye movement) si non-REM (non-rapid eye movement). Cele doua tipuri alterneaza sub forma de cicluri. Cand adormim se incepe cu stare de somn non-REM si ne trezim din somnul REM (somn numit si paradoxal).

Somnul non-REM este alcatuit din trei stadii N1, N2, N3 iar somnul REM reprezinta stadiul R al somnului. Ca durata, predomina somnul non-REM (75-80%), in comparatie cu somnul de tip REM (circa 20-25 %). De retinut ca exista 5 tipuri de unde cerebrale (delta, teta, alfa, beta si gama). Cele delta au frecventa scazuta si caracterizeaza somnul profund (stadiul N3), undele alfa se intalnesc la trecerea dintre starea de veghe si somn iar cele gama caracterizeaza starea de veghe agitata, atunci cand invatam, rezolvam probleme, avand cea mai mare frecventa.

Somnul REM este profund, tonusul muscular si reflexele sunt scazute pana la disparitie, in schimb, se inregistreaza miscari rapide ale ochilor si se produc majoritatea viselor, in special cele intense, complexe, cu puternic impact emotional.

Visele au drept substrat activarea sistemului nervos, fiind considerate drept o reinterpretare a informatiilor asimilate peste zi sau chiar o restructurale a activitatilor zilnice.

Citeste si:
Ce este somnul?
Dereglarile de somn si cauzele acestora
Cum tratam tulburarile de somn

20aug.

Somnul este o necesitate fiziologica de refacere a organismului.

Noi, adultii avem nevoie in medie, de 7-8 ore de somn zilnic. Dormim astfel, aproape o treime din viata. Un numar mai mic sau mai mare de ore dormite, se asociaza cu cresterea ratei mortalitatii, arata studiile. Stilul de viata sanatos presupune sa mergem la culcare cu 1-2 ore inainte de miezul noptii.

Succesiunea somn-veghe se supune ritmului circadian. Acesta este un ritm biologic coordonat de o zona a creierului nostru, numita hipotalamus. Ritmul circadian se refera la toate modificarile ritmice fiziologice zilnice ale organismului și la comportamentul legat de succesiunea lumina-intuneric pe durata unei zile (24h).

Ritmurile fiziologice se refera la: ritmul inimii, frecventa respiratiei, secretia de hormoni, temperatura corpului, nu doar la ciclul somn-veghe. Nou nascutii dorm pana la 18 ore zilnic, pana isi stabilesc acest ritm numit circadian, dependent de succesiunea dintre noapte si zi (ritmul dintre intuneric si lumina).

Pe parcursul somnului are loc suprimarea temporara a starii de constienta, cu reducerea activitatii creierului, scaderea sensibilitatiii, relaxarea musculaturii si incetinirea functiilor vitale. Scade ritmul respirator, frecventa cardiaca, tensiunea arteriala, scade temperatura corporala, scade functia secretorie, se incetineste functia renala si metabolismul. In schimb, creste procesul de sinteza celulara cu refacere tisulara. Este stimulata functia endocrina si creste nivelul hormonului de crestere, a celor tiroidieni si a melatoninei. Melatonina, numita si hormonul intunericului, este secretata de glanda epifiza (pineala), fiind derivata din serotonina. Melanina moduleaza ritmul circadian si sezonier.

Rolul somnului

Somnul conditioneaza buna desfasurare a proceselor fiziologice care au loc in organismul uman. Somnul imbunatateste stare de sanatate.

Lipsa de somn poate conduce la decompensarea sau aparitia anumitor afectiuni (AVC, IMA, HTA, anxietate, depresie) ori la scaderea sperantei de viata. Procesele metabolice pot fi influentate negativ la persoanele care dorm mai putin de 5 ore pe noapte. Se poate ajunge la diabet zaharat, infectii sau viroze respiratorii, mult mai frecvente, prin scaderea imunitatii organismului.

Somnul sustine refacerea fizica, inlatura stare de oboseala, creste perfomanta intelectuala, asigura procesul de invatare, creste capacitatea de concentrare si calitatea de a decide in situatii critice.

Somnul imbunatateste atentia, vigilenta si moduleaza comportamentul prin modul in care ne gestionam emotiile.

Citeste si:
Tipuri de somn
Dereglarile de somn si cauzele acestora
Cum tratam tulburarile de somn